Ce sufletu-mi cu dragoste le-nchina tie
In inima-mi vor staruii de-a pururi vii
Prilej vor fi de mangaiere,veselie.
Frumoasa tare esti,cu gratie-nzestrata!
O,draga,pana ochii nu te-au intalnit
Nici nu visasem ca o fata-adevarat
Mult poate-ntrece un farmec doar inchipui.
Si chiar de.ar fi sa nu mai vad vreodat'
Frumoasa fiinta ce mi-a fost atat de draga
Sau galsu sa-ti aud,tot as fi inclinat
Sa le pastrez de-a pururi amintirea-ntreaga.
Si glasu-acela dulce,al carui farmec rar
In pieptul meu gasin rasunet vesnic treaz
Mereu starneste noi simtiri,ce ele doar
Pot sufletul sa mi-l inalte spre extaz.
Si ochii râzători ca razele de soare
Prea scumpi ramas-au amintirii mele
Precum si zambetele mai fermectatoare
Decat cea mai stralucitoare dintre stele
Adio!Insa lasa-ma sa mai nutresc
Speranta ce nu pot in veci s-o las sa moara
Raceala-ngheata,iar dispretul e dracesc
In inima-mi e totusi calda primavara.
Si cine stie decat pronia cereasca
Nu s-o-ndura ca miile-mi de rugi s-asculte
Si viitorul bland trecutul sa-l plateasca
Prin bucurie,pentru chin si lacrimi multe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu